Liceul Teoretic "Henri Coanda", Craiova

aida_ciuca · Trimis: 17/05/2008 19:38 Titlul subiectului: Biografie

In acest topic vom cunoaste impreuna detalii despre biografia lui Henri Coanda

scaunasu_roxana · Trimis: 27/05/2008 14:58 Titlul subiectului: henri coanda

Henri Coanda
inventatorul avionului cu reactie
S-a nascut la 7 iunie 1886, in Bucuresti. Tatal sau, Constantin Coanda, era originar din Craiova. A fost legat de Oltenia prin bunicii de la Perisor, localitate unde a venit de mai multe ori. Henri Coanda a urmat Colegiul „Sf. Sava” din Bucuresti si Liceul Militar din Iasi, apoi Scoala militara de artilerie din Bucuresti, pe care a absolvit-o in 1905. A studiat la Scoala superioara de aeronautica si constructii mecanice de la Paris, dar si la Liege, Montefiore.

In 1967 a fost incununat cu titlul de Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic Bucuresti, a transformat penis al Academiei Romane (1970), presedinte al Institutului pentru Creatie Stiintifica si Tehnica Bucuresti (1971), membru al Societatii Aeronautice Engleze. Fiind preocupat de tanar de probleme de aeronautica, realizeaza, de-a lungul anilor, in tara si in strainatate, multiple inventii si prototipuri, studiind intens acest domeniu. A produs modele de rachete (1906), macheta de avion cu motor, racheta cu combustibil solid, planoare, a studiat fenomenele aerodinamice din jurul aripilor (pe un stand original construit cu susținerea lui Gustave Eiffel si Paul Painleve si montat pe o locomotiva de exploatare); a realizat primul avion cu reactie din lume, incercat de el la Issy-les – Moulineaux, Franta, in 1910, la 16 decembrie si prezentat la Salonul International de Aeronautica de la Paris; un avion bimotor in 1911, avioane militare construite in Anglia (1911 - 1914), aparate de ochire pentru avioane (1911), tun fara recul, rezervoare si cisterne de beton pentru combustibili, case prefabricate, instalatii pentru desalinizarea apei de mare. A avut peste 250 de brevete de inventie. S-a ocupat si cu cercetarea fenomenului devierii unui fluid in alt fluid, numit „efectul Coanda” (1934). A efectuat cercetari numeroase in mecanica fluidelor, publicand articole stiintifice in toate domeniile pe care le-a studiat. Dintre inventiile sale, 33 se bazeaza pe cercetari fundamentale originale, ceea ce ii confera o mare autoritate stiintifica marelui inventator roman.

Henri Coanda a murit la 25 noiembrie 1972, la Bucuresti.
_________________
elev clasa aXa A Liceul Teoretic Henri Coanda, Craiova

Fiera_Nicu · Trimis: 27/05/2008 15:00 Titlul subiectului: Biografie

Henri Coandă s-a născut la Bucureşti la 7 iunie 1886, fiind al doilea copil al unei familii numeroase. Tatăl lui fusese generalul Constantin Coandă, fost profesor de matematici la Şcoala naţională de poduri şi şosele din Bucureşti şi fost prim-ministru al României pentru o scurtă durată de timp în 1918. Mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania.

Încă din copilărie viitorul inginer şi fizician era fascinat de miracolul vântului, pe urmă îşi va şi aminti mai târziu
Henri Coandă a fost mai întâi elev al Şcolii Petrache Poenaru din Bucureşti, apoi al Liceului Sf. Sava (1896) unde a urmat primele 3 clase, ulterior care, la 13 ani, a fost trimis de tatăl său, care voia să-l îndrume spre cariera militară, la Liceul Militar din Iaşi (1899). Termină liceul în 1903 primind gradul de sergent major şi îşi continuă studiile la Şcoala de ofiţeri de artilerie, geniu şi marină din Bucureşti.
_________________
Elev Liceul Teoretic "Henri Coanda" Craiova

scaunasu_roxana · Trimis: 27/05/2008 15:03 Titlul subiectului:

HENRI COANDA
Nascut la 7 iunie 1886, Bucuresti - decedat 25 noiembrie 1972, Bucuresti.
Om de stiinta , inventator si constructor de avioane, pionier al aviatiei cu reactie si al mecanicii fluidelor.

Henri Coanda a absolvit liceul "Sf. Sava", din Bucuresti, si Liceul Militar, din Iasi, devenind, in 1905, ofiter de artilerie. In 1909, a absolvit Scoala Superioara de Aeronautica, din Paris. A urmat cursuri de specializare la cateva universitati europenedin Charlottenburg, LiÃ¨ge si Paris. A fost ales membru al Academiei Romane si a primit titlul de Doctor honoris causa, al Institutului Politehnic din Bucuresti.
In anii 1905-1906, a conceput machete de rachete si o macheta de avion cu un motor racheta cu combustibil solid. Celebrul inginer Gustave Eiffel (1832 - 1923) si savantul Paul PainlevÃ© (1863 - 1933) l-au sprijinit pe Henri Coanda sa construiasca un banc mobil, de incercari, montat pe o locomotiva, si un dispozitiv original, de inregistrare a fenomenelor aerodinamice, din jurul aripilor groase.
La 16 decembrie 1910, la Issy les Moulineaux, cu ocazia celui de-al doilea Salon International de Aeronautica, de la Paris, Coanda a prezentat si pilotat primul avion cu reactie, din lume, concretizat de el (biplanul "Coanda").

Prin aceasta inventie, Henri Coanda a intrat in istoria aviatiei mondiale si ca pionier al aviatiei cu reactie.
Datorita activitatii sale creatoare, in domeniul aviatiei, a fost angajat de Uzinele de Avioane din Bristol, unde a conceput si construit, in anii 1911 - 1914, cateva modele de avioane, printre care si avionul denumit "Bristol - Coanda", cu remarcabile calitati, pentru acei ani.
In anul 1914, Henri Coanda a inventat tunul fara recul, pentru aviatie, care nu suprasolicita structura avionului, in timpul tragerii.
In anul 1934, Henri Coanda a obtinut, in Franta, brevetul pentru inventia "Procedeu si dispozitiv pentru devierea unui fluid intr-un alt fluid". Noul fenomen fizic descoperit de Henri Coanda - "Devierea unui jet plan de fluid ce patrunde in alt fluid in vecinatatea unui perete convex" - a fost denumit "efectul Coanda". Utilizarea practica a "efectului Coanda" a fost inceputa de descoperitorul sau, care a inventat si brevetat in 1935, in Franta "Aerodina lenticulara" (discul zburator), ca de pildă si alte inventii ("Dispozitiv pentru imbunatatirea randamentului motorului cu combustie interna", "Frana de recul pentru armele de foc"). Aflandu-se la baza a numeroase aplicatii, "efectul Coanda" este, fara indoiala, certificatul de nastere a mecanicii fluidelor, o noua ramura a tehnicii. Cercetarile din multiple tari, printre care si Romania, au condus la multe utilizari practice ale "efectului Coanda" - propulsia si sustentatia vehiculelor aeriene, imbunatatirea turbinelor cu gaze, amplificatoare cu fluide, aparate pneumatice, amortizoare de zgomote etc.

Inventator prolific, cu peste 250 de inventii brevetate, Henri Coanda a conceput si realizat aparate de ochire, pentru avioanele militare, vagoane de beton, cisterne de beton, pentru transportul pe calea ferata, rezervoare de beton, subansamble si elemente pentru case prefabricate (inca din 1918), o instalatie solara, pentru desalinizarea apei de mare. In anul 1971, a infiintat, in Bucuresti, Institutul de Creatie Stiintifica si Tehnica...
_________________
elev clasa aXa A Liceul Teoretic Henri Coanda, Craiova

teodorescu andrei · Junior Data inscrierii: 03/Iun/2008 Mesaje: 1

Henri Coandă s-a născut la 7 iunie 1886, în Bucureşti, într-o familie cu ascendenţi care ajung până la Tudor Vladimirescu şi Iancu Jianu. A urmat şcoala primară şi apoi Liceul “Sfântul Sava”, unde a făcut numai trei clase. In anul 1900 s-a înscris la Liceul Militar din Iaşi, pe care l-a absolvit în 1903, ca şef de promoţie. A urmat apoi Şcoala Militară de Artilerie din Bucureşti, devenind ofiţer de artilerie in 1905. Atras de ştiinţele tehnice el şi-a perfecţionat cunoştiinţele studiind mecanica la Technische Hochschule din Charlottenburg, apoi urmând cursurile Universităţii din Liege şi ale Institutului de Electrotehnică din Montefiori. In continuare s-a înscris la Şcoala Su- perioară de Aeronautică din Paris, pe care a absolvit-o în 1909, în fruntea primei promoţii a acestei şcoli.
Multilateral înzestrat, Coandă a avut şi alte preocupări. A studiat sculptura, îm- ună cu Auguste Rodin, care îl socotea deosebit de talentat şi a luat şi lecţii de vio- loncel. Fractura unei mâini l-a impiedicat să urmeze firul preocupărilor sale artistice.
Henri nu avea nici 14 ani impliniţi îndată ce a născocit o secerătoare-treierătoare, un fel de combină, pusă în mişcare de aripile unei mori de vânt. La 19 ani a creat în Atelierele Arsenalului Armatei, din Dealul Spirii, macheta unui avion propulsat de o rachetă. Primele preocupări statornice în domeniul aviaţiei le-a avut în 1907, în Belgia, unde a inceput să construiască planoare, cu prietenul său, cu italianul Ca- proni. La Paris a desfăşurat o bogată activitate în domeniul aerodinamicii experi- mentale şi al construcţiei de avioane. Ajutat de inginerul Gustave Eiffel, de savantul Paul Painleve, de Sratiant şi de Bleriot, Coandă a concretizat un banc mobil, instalat pe o locomotivă, pentru încercări aerodinamice, cu care a studiat fenomenele aerodina- mice din jurul aripilor groase, cu fante (1908-1909). Intre 1910 şi 1912 Coandă a inventat un dispozitiv pentru lansarea torpilelor aeriene. Peste puţin timp a realizat un aparat cronofotografic, pentru înregistrarea deplasărilor de aer in jurul corpurilor fuzelate. Pentru a învinge criza de tablă de fier (existau şi-n acea vreme crize de materii prime), Coandă inventase rezervoare de benzină şi de petrol din beton. In 1918 a conceput case prefabricate din elemente tip, realizând in acest scop o maşină care proiecta o compoziţie de beton încălzită pe nişte panouri mobile. Cu uriaşa sa vigoare de muncă, Coandă a inventat şi un cuptor solar pentru produs apă dulce din apa de mare. Pentru a separa sarea de apă, Coandă voia să utilizeze vitalitatea solară. O oglindă de 15 m urma să incălzească aerul ce trecea printr-o conductă până la 500 C, iar pentru a o distila folosea aerul supraîncălzit, care transforma apa de mare în va- pori. In acest fel se foloseau 30-40 calorii pentru producerea unui litru de apă dulce, ceea ce corespunde cantităţii de căldură dezvoltate de o cantitate de benzină mai mică decât cea dintr-o brichetă.
Cea mai mare realizare a savantului român Henri Coandă a fost primul avion cu reacţie din lume. In octombrie 1910, cu prilejul celui de al doilea Salon Aeronautic de la Paris, un afiş desenat de mâna lui Coandă lansează pentru întâia dată în lume denumirea de “turbopropulsor”, dată ultimului său tip de aeroplan, pe care-l prezen- tase cu acest prilej.
Coandă a fost captivat încă de mic copil de puternicii curenţi de aer care antre- nau talazurile. Fenomenul vântului l-a preocupat continuu şi i-a împins cercetările spre energia eoliană. De la observarea vântului la ideea curajoasă de a obţine vidul în plină atmosferă nu era decât un pas, dar un pas pe care-l putea face numai un om cu mintea eliberată de cătuşele cunoştiinţelor deja dobândite.

cercel maria · Junior Data inscrierii: 31/Mai/2008 Mesaje: 3

aniculaesei anca · Junior Data inscrierii: 04/Iun/2008 Mesaje: 1

Henri Coanda s-a nascut la 7 iunie 1886, in Bucuresti, intr-o familie cu ascendenti care ajung pana la Tudor Vladimirescu si Iancu Jianu. A urmat scoala primara si apoi Liceul “Sfantul Sava”, unde a facut numai trei clase. In anul 1900 s-a inscris la Liceul Militar din Iasi, pe care l-a absolvit in 1903, ca sef de promotie. A urmat apoi Scoala Militara de Artilerie din Bucuresti, devenind ofiter de artilerie in 1905. Atras de stiintele tehnice el si-a perfectionat cunostiintele studiind mecanica la Technische Hochschule din Charlottenburg, apoi urmand cursurile Universitatii din Liege si ale Institutului de Electrotehnica din Montefiori. In continuare s-a inscris la Scoala Su- perioara de Aeronautica din Paris, pe care a absolvit-o in 1909, in fruntea primei promotii a acestei scoli.
Multilateral inzestrat, Coanda a avut si alte preocupari. A studiat sculptura, im- una cu Auguste Rodin, care il socotea aparte de talentat si a luat si lectii de vio- loncel. Fractura unei maini l-a impiedicat sa urmeze firul preocuparilor sale artistice.
Henri nu avea nici 14 ani impliniti cand a nascocit o seceratoare-treieratoare, un fel de combina, pusa in miscare de aripile unei mori de vant. La 19 ani a construit in Atelierele Arsenalului Armatei, din Dealul Spirii, macheta unui avion propulsat de o racheta. Primele preocupari statornice in domeniul aviatiei le-a avut in 1907, in Belgia, unde a inceput sa construiasca planoare, cu prietenul sau, cu italianul Ca- proni. La Paris a desfasurat o bogata activitate in domeniul aerodinamicii experi- mentale si al constructiei de avioane. Ajutat de inginerul Gustave Eiffel, de savantul Paul Painleve, de Sratiant si de Bleriot, Coanda a realizat un banc mobil, instalat pe o locomotiva, pentru incercari aerodinamice, cu care a studiat fenomenele aerodina- mice din jurul aripilor groase, cu fante (1908-1909). Intre 1910 si 1912 Coanda a inventat un mecanism pentru lansarea torpilelor aeriene. Peste putin timp a realizat un aparat cronofotografic, pentru inregistrarea deplasarilor de aer in jurul corpurilor fuzelate. Pentru a invinge criza de tabla de fier (existau si-n acea vreme crize de materii prime), Coanda inventase rezervoare de benzina si de petrol din beton. In 1918 a conceput case prefabricate din elemente tip, realizand in acest scop o masina care proiecta o compozitie de beton incalzita pe niste panouri mobile. Cu uriasa sa putere de munca, Coanda a inventat si un cuptor solar pentru obiect apa dulce din apa de mare. Pentru a separa sarea de apa, Coanda voia sa utilizeze energia solara. O oglinda de 15 m urma sa incalzeasca aerul ce trecea printr-o conducta pana la 500 C, iar pentru a o distila folosea aerul supraincalzit, care transforma apa de mare in va- pori. In acest fel se foloseau 30-40 calorii pentru producerea unui litru de apa dulce, ceea ce corespunde cantitatii de caldura dezvoltate de o cantitate de benzina mai mica decat cea dintr-o bricheta.
Cea mai mare realizare a savantului roman Henri Coanda a fost debutantul avion cu reactie din lume. In octombrie 1910, cu prilejul celui de al doilea Salon Aeronautic de la Paris, un afis desenat de mana lui Coanda lanseaza pentru prima data in lume denumirea de “turbopropulsor”, data ultimului sau tip de aeroplan, pe care-l prezen- tase cu acest prilej.
Coanda a fost captivat inca de mic copil de puternicii curenti de aer care antre- nau talazurile. Fenomenul vantului l-a preocupat continuu si i-a impins cercetarile spre energia eoliana. De la observarea vantului la ideea curajoasa de a obtine vidul in plina atmosfera nu era decat un pas, dar un pas pe care-l putea face numai un om cu mintea eliberata de catusele cunostiintelor deja dobandite.
Efectul Coanda a fost observat la 19 decembrie 1910, in cursul primului zbor aeroreactiv din lume, pe aerodromul din Issy-les-Moulineaux, langa Paris. Urmarind evolutia flacarilor care paraseau ajutajele, Coanda a constat cu surprindere ca acestea
In loc sa fie deviate spre exterior de catre placile deflectoare, dimpotriva erau atrase si alipite de peretii fuselajului. La putina vreme dupa aceasta intamplare, Coanda a relatat observatia sa si reputatului specialist in aerodinamica, Theodore von Karman, de la Universitatea din Gottingen care apreciind ca fenomenul reprezinta o descope- rire de valoare, l-a denumit efectul Coanda.
Fenomenul aerodinamic sus-amintit a fost brevetat la 10 octombrie 1934, sub numele de Formulă si dispozitiv pentru a devia o vana de fluid care patrunde in alt fluid. Coanda remarcase, inca din 1933, ca prelungind una dintre buzele orificiului unui ajutaj de sectiune rectangulara sau inelara si indepartand-o continuu de la direc- tia initiala de curgere, viteza acestei curgeri creste in mod considerabil pentru fiecare marire a unghiului de deflexie. Presiunea finala fiind evident cea a mediului in care se scurge fluidul, fiecarei mariri a vitezei ii corespunde o micsorare a presiunii in ca- nal, apăsare care este, in consecinta, inferioara presiunii finale, variatia fiind in functie de patratul vitezei. Astfel, se poate mari viteza de curgere a unui fluid, care, de la presiunea Pr, dintr-un rezervor, trece la o presiune Po, intr-un alt mediu, fara a se mari nici presiunea initiala, nici temperatura, factori ce actioneaza in procedeele obisnuite asupra vitezei limite in ajutaje.
Efectul Coanda este un fenomen caracteristic curgerii jeturilor subtiri in apro- pierea unor pereti solizi, cu profil divergent. Cum se explica fenomenul? Dupa iesi-rea din canal, jetul antreneaza particulele mediului ambiant, in porțiunea in care nu exista voletul si particulele fluide situate intre jet si volet. Daca voletul este suficient de lung, locul particulelor aspirate din domeniul situat intre volet si jet nu mai poate fi luat de particulele care vin din afara acestui domeniu si depresiunea astfel creata deviaza curgerea in directia voletului.
Efectul Coanda se realizează atunci cand un fluid aflat sub presiune iese dintr-un recipient printr-o fanta a carei deschidere are o baza prelungita printr-un perete, al carui profil dicontinuu (profil poligonal, construit din fatete plane) de la directia de iesire a fluidului prin fanta; masa de gaz care iese din fanta, avand tendinta de a se lipi de peretele prelungit al deschiderii antreneaza o masa suplimentara de gaz. Se ajunge astfel sa fie antrenata si disipata o mare cantitate de fluid ambiant, folosind doar o fractiune de fluid sub presiune.
Ca fenomen al curgerii fluidelor, efectul Coanda are aplicatii vaste, diverse, in aproximativ toate problemele legate de activitatea navala si aerospatiala. Savantul a sugerat un dispozitiv de andocare, constituit din mai multe ajutaje, asezate unul lan- ga altul, care poate folosi efectul de suctiune (sugere), care se produce de-a lungul ajutajelor, pentru a trage un vas langa chei si a-l mentine apropiat de chei. Ajutajele de tipul Coanda pot fi utilizate pentru a propulsa si a ghida vase de suprafata si de adancime, folosind amplificarea impingerii, obtinuta cu susținerea acestora. Efectul poate fi aplicat si la dispozitivele de golire a vaselor. Ajutajul Coanda are avantajul de a nu dispune de parti exterioare mobile.
Exista o sumedenie de alte aplicatii potentiale ale ajutajului Coanda: purificarea gazelor prin aerare, controlul gazelor arse; el se mai poate folosi in “calculatoare hi- draulice”, electrice si mecanice, in pompele pentru lichidele criogenice, in dispoziti- vele pneumatice, in amplificatori de fluide etc.
Efectul Coanda a fost tratat teoretic de Albert Metral si de Theodore von Karma.
HENRI COANDA spunea "CEEA CE SE INVATA IN ANII LICEULUI ESTE TEMELIA CUNOSTINTELOR DE MAI TARZIU".

cercel maria · Junior Data inscrierii: 31/Mai/2008 Mesaje: 3

HENRI COANDA, PRECURSORUL AVIATIEI CU REACTIE http://www.aspera.ro/dl/henricoanda.pdf

misanchik · Trimis: 01/08/2012 10:36 Titlul subiectului:

I red your post and tell my mother about it! And she sad @good post my sun! Don�t stop read this info and don�t forget about future of our planet)))@